Regimul En Gros și En Detail

Asa cum se stie, comertul se poate desfasura sub forma comertului cu amanuntul (en –detail) sau cu ridicata (en-gros). Baza legala pentru definirea celor doua tipuri de gestiuni este OG 99/2000 .

Art. 4 al acestei ordonante prevede urmatoarele definitii:

Normele legislative privind comerțul, acesta se poate desfășura sub forma comerțului cu amănuntul (en-detail) sau comerț cu ridicata (en-gros).

Baza legala pentru definirea celor doua tipuri de gestiuni este OG 99/2000 . Art. 4 al acestei ordonante prevede urmatoarele definitii:

  • comert cu ridicata/de gros – activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;
  •  comert cu amanuntul/de détail – activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

    Important

  • Cele doua activitati nu se pot desfasura in aceeasi structura de vanzare (în cazul vânzărilor cu regim en-detail – vânzarea se face cu bon fiscal, în cazul în care este vorba despre regim en-gros – vânzarea se face cu factura)

 

Bon de consum

Bonul de consum are mai multe atribuții:

  • este documentul care justifica eliberarea materialelor din magazie
  • este documentul care justifica scaderea din gestiune a unui produs/material
  • este documentul care justifica întregistrarea în contabilitate

De obicei se întocmește în două exemplare de la data in care s-a luat decizia de a se consuma un produs pentru producție sau pentru alt scop menționat pe bonul de consum și trebuie semnat de catre cel care solicită și cel care este factorul de decizie/aprobă consumul.

Bonul de consum , se întocmeste pe formulare separate pentru materialele din cadrul unei singure gestiuni, loc de depozitare, loc de consum.  În situatia în care materialul solicitat lipseste din depozit, se procedează în felul următor:

-în cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor, după ce, în prealabil, pe verso-ul formularului se obtin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate;

-în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit si se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmeste un bon de consum separat pentru materialul înlocuitor sau se înscrie pe un rând liber în cadrul aceluiasi bon de consum.

Dacă operatiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv mentiunea “predat în timpul inventarierii”.

Aprobare/semnatură

– la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

– la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare;

– la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitătilor prevăzute, semnându-se de predare de către gestionar si de primire de către delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică si analitică (ambele exemplare).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul unui bon trebuie să aibă:

– denumirea unitătii;

– denumirea formularului;

– produsul/lucrarea (comanda); norma; bucăti lansate;

– numărul documentului; data eliberării (ziua, luna, anul); numărul comenzii;

– denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesară; UM; cantitatea eliberată;

– pretul unitar; valoarea, după caz;

– data si semnătura gestionarului si a primitorului.

Baza legala: OMFP 3512/2008

Sursa : http://www.contzilla.ro/

Cum arată un bon consum în BOCP

bon consum

Conversie produse

Conversia de produse se referă la convertirea mai multor produse/materii prime într-un nou produs.

Conversia se realizează în mai multe etape:

  1. Se crează un bon de conversie specificând punctul de lucru, data conversiei, descrierea, mențiuni legate de conversia
  2. După crearea bonului, se aleg produsele/materiile prime care vor fi consumate specificând și cantitatea ce se va consuma
  3. Dupa ce s-au adăugat pe bon produsele/materiile prime ce se vor consuma, se va defini/alege produsul final.
  4. Cand s-a creat produsul nou- se genereaz si o rexceptie pentru ea
  5. Pentru a urmari toate procesele care au dus la crearea noului produs in contabilitate, exista rapoarte si la consum, conversie sau rapoarte

Conversie produse in programul BOCP

1.

Se completeaza campurile,se notifica scopul conversiei

2-3.

Bon conversie

 

Inventar

 

Inventarul reprezintă un ansamblu de operații prin care se constată modificarile tuturor elementelor existente in patrimoniul unei firme. Deci inventarierea are ca scop redarea unei imagini clare a cea ce există în firmă la un moment dat.â

Legea Nr. 82/1991 art.19 persoane fizice si juridice care au dreptul de a organiza și conduce contabilitatea efectuează inventarierea.

  1.  Inventarierea este obligatorie in urmatoarele cazuri:  
  •  la cererea organelor de control
  • de câte ori se observă plusuri sau minusuri în gestiune
  • cu ocazia reorganizări gestiuni

2.  Inventarierea se face:

  • la începutul activitații
  • dacă se poate la sf. fiecărei luni
  • reorganizarea gestiunilor
  • la sfarșitul anului
  • la încetarea activității

3.  Ce trebuie să conțină inventariere:

  •  punctul de lucru din care se face inventarul și data realizări acestuia
  • semnăturile personalului car a facut inventarul
  • plusurile și minusurile constatate dupa inventariere

Legislație:   Nr. 82 din 24 decembrie 1991, Legea contabilităţii

 

Inventariere în BOCP

invent

Raportul de gestiune

Raportul de gestiune este documentul pe baza caruia se tine evidenta stocurilor. El este un instrument foarte bun de control scriptic al stocurilor.

Controlul stocurilor pe baza raportului de gestiune se face prin verificarea concordantei dintre sumele din actele de intrare si iesire si sumele inscrise in raport. Pe baza acestor sume se calculeaza soldul stocurilor, adica a conturilor din clasa 3. Acest sold reprezinta materiile prime si materialele, produsele  finite, marfurile , animalele si pasarile, ambalajele existente in cadrul intreprinderii.

Astfel intrarile de stocuri pot fi controlate prin raportul de gestiune, pe baza documentelor justificative de intrare: aviz de insotire a marfii, nota de intrare receptie, nota de transfer intre gestiuni. Se verifica daca au fost operate toate intrarile si daca sunt conform cu sumele de pe documente.

Iesirile de stocuri se efectueaza pe baza de aviz de insotire a marfii, pe baza facturii fiscale, a raportului Z eliberat de casa de marcat, nota de transfer intre gestiuni. Acestea se consemneaza in raportul de gestiune la rubrica de iesiri si se verifica concordanta sumele din aceste documente cu cele inscrise in raport.

Raportul de gestiune se intocmeste in doua exemplare si poate fi periodic sau zilnic in functie de necesitatile fiecarui operator economic.

Pentru unitatile de vanzare cu amanuntul care folosesc metoda global valorica, se intocmeste raportul de gestiune de catre gestionari care sunt obligati inainte de inventariere sa il predea la contabilitate. Potrivit acestei metode contabilitatea analitica a marfurilor si amabalajelor se tine global valoric, ata la gestiune cat si la contabilitate. Verificarea corectitudinii inregistrarilor se face la perioade stabilite de catre fiecare unitate economica. Soldul raportului de gestiune cu cel din contabilitate este bine de verificat lunar pentru a se preintampina problemelor si rezolvarea lor cu usurinta. Daca acestea nu sunt egale atunci se va verifica cu atentie fiecare document inregistrat in contabilitate si fiecare document inregistrat in raportul de gestiune.

La inventariere soldurile valorice ale stocurilor se verifica pe baza raportului de gestiune.

Baza legala a raportului de gestiune este OMPF 3512/2008.

 

Rapoarte  gestiune în BOCP

raporturi

Notă de intrare/recepție marfă

Document care se intocmeste de catre comisia de receptie si de catre gestionar cu ocazia receptionarii marfurilor sosite la depozit. Documentul cuprinde date privind actele insotitoare, denumirea materialelor, a ambalajelor si a materialelor refolosibile din dezambalare, codul, cantitatile si valoarea marfurilor selectionate, procentul si valoarea rabatului comercial.

Serveste ca:

– document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

– document justificativ pentru incarcare in gestiune;

– act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;

– document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul:

a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;

b) bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;

c) bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;

d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;

e) bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;

f) marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en gros (cod 14-3-1/aA).

In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).

Se intocmeste in doua exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.

In cazul cand bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.

Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat atunci cand se constata diferente la receptie.

Circula:

– la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind lichidarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii);

– la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Vezi si Normele Metodologice 0/04 din 3 martie 1998 la Ordinul nr. 425 din 3 martie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila, precum si a modelelor acestora.

 

Notă de intrare/recepție marfă în BOCP

receptie marfa

 

Factură proformă

1) Din punct de vedere contabil, factura proforma nu este document justificativ in baza caruia sa se poata inregistra in contabilitate bunurile si serviciile livrate/prestate.

In sensul juridic, factura proforma este un document emis de vanzator prin care se specifica produsele ce se vor vinde, cu caracteristicile lor principale si pretul, tinand loc de oferta, pe care emitentul trebuie sa o respecte pe durata de valabilitate a acesteia. Factura proforma nu se inregistreaza in contabilitate, deoarece nu este un document justificativ al operatiunilor economice, potrivit prevederilor OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Factura proforma are doar un rol informativ, cu privire la viitoarea factura, pentru a putea lua o decizie in acceptarea unei oferte.

2) Factura proforma nu este document de plata. In timp ce factura este o cerere de plata pentru marfurile livrate/serviciile prestate, factura proforma este o invitatie la cumparare, trimisa unui cumparator potential.

In practica exista societati care decid folosirea proformelor ca instiintari de plata in avans pentru clientii carora le vand bunuri/servicii.

In concluzie, factura proforma nu constituie obligativitate de plata pentru client.
Daca in contract este prevazuta aceasta situatie , sa achitati in baza unei facturi proforme, atunci prevederile contractuale au caracter de obligativitate.

 

Factură Proformă în BOCP

factura proforma

Factură Fiscală

   1. Serveşte ca:

   – document pe baza căruia se întocmeşte documentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;

   – document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;

   – document de încărcare în gestiunea primitorului;

   – document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.

   2. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrarea produselor şi a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor, pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de emitent.

    Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării datorită unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale, produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite pe timpul transportului de avizul de însoţire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură.

   3. Circulă:

   – exemplarul 1, la cumpărător;

   – exemplarul 2, la desfacere;

   – exemplarul 3, pentru înregistrarea în contabilitate.

Factură fiscală in BOCP
Factura Fiscala

Fișa de magazie

 

  1. Serveşte ca:
    – document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor bunurilor, cu una sau cu două unităţi de măsură, după caz;
    – document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri).
  2. Întocmire:
    – Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se completează de către (programul Bocp genereaza automat pe baza receptiei o fisa de magazie)
    – compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei (datele din antet) şi la verificarea înregistrărilor (data şi semnătura de control). În coloana „Data şi semnătura de control“ semnează şi organul de control financiar cu ocazia verificării gestiunii;
    – gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieşiri şi stoc.
    – Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică. (fișele de magazie se pot importa s-au descarcaă din programul Bocp in eventualitatea folosiri acestora de catre persoanele in cauză)
    – Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
    – În scopul ţinerii corecte a evidenţei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puţin o dată pe lună, modul cum se fac înregistrările în fişele de magazie, după caz.
    – Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operaţiune înregistrată şi obligatoriu zilnic.
  3. Circulaţie:
    – Nu circulă, fiind document de înregistrare.
  4. Arhivare:
    – Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.(este stocat și în memoria serverului)
  5. Conţinutul minimal obligatoriu:
    – denumirea formularului, numărul paginii;
    – denumirea unităţii, magazia, materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea;
    – U/M, preţul unitar, după caz;
    – data (ziua, luna, anul), numărul şi felul documentului, intrări, ieşiri, stoc;
    – data şi semnătura de control.

Fișă de Magazie BOCP

Fisa de magazie

 

Chitantier

CHITANŢA
(cod 14-4-1)

Formular cu regim special de tipărire, inseriere şi numerotare.
Tipărit în carnete cu câte 100 de file.
1. Serveşte ca:
– document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;
– document justificativ de înregistrare în registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operaţiunilor de casa) şi în contabilitate.
2. Se întocmeşte în doua exemplare, pentru fiecare suma încasată, de către casierul unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casa.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

HG 831/1997

Chitanță BOCP

Chintanta Bocp